Tot ce trebuie sa stii in Primul Trimestru de Sarcina 

• Simptome
• Diagnostic

Adaptările fiziologice ale organismului matern în timpul sarcinii sunt complexe, pentru a oferi cel mai bun mediu dezvoltării fătului, fiind secundare modificărilor hormonale.

Trimestrul 1 – până la 13 săptămâni și 6 zile

Simptome

Cele mai frecvente semne și simptome ale sarcinii incipiente sunt:

• Amenoreea (absența menstruației):

• Este principalul simptom al sarcinii incipente;
• Sarcina ar trebui suspectată ori de câte ori o femeie aflată la vârsta fertilă prezintă întârzierea menstruației (de exemplu, ea observă că a trecut o săptămână sau mai mult fără apariția menstruației așteptate);
• Totuși absența menstruației poate fi un simptom dificil de evaluat, deoarece unele femei au cicluri menstruale neregulate;
• Mai mult, sângerarea vaginală redusă (spotting) este relativ frecventă la începutul sarcinii normale și apare adesea la sau aproape de momentul în care ar fi de așteptat o perioadă menstruală;
• Este necesară efectuarea unui test de sarcină și ulterior programarea.

• Greață cu sau fără vărsături:

• cel mai frecvent simptom gastrointestinal;
• apare în 80-85% dintre sarcini;
• simptomele se vor rezolva spontan în decurs de 16 până la 20 de săptămâni de gestație;
• nu este de obicei asociată cu evoluția nefavorabilă a sarcinii.

Sfaturi:

• Femeile ar trebui să stabilească ce alimente tolerează cel mai bine și să încerce să le consume. 
• 5-6 mese pe zi, cantități mici. Dietă echilibrată ce trebuie să conțină protein (carne, pește, ouă, brânză), carbohidrați complecși (cereale, legume, fructe).
• Eliminarea cafelei și a alimentelor picante, bogate în grăsimi, acide sau foarte dulci consumarea de gustări / mese care sunt proteine dominante, sărate, cu conținut scăzut de grăsimi, fade și / sau uscate (de ex. , nuci, covrigi, biscuiți, cereale, pâine prăjită).
• Consumul de ceai de mentă sau suptul bomboanelor de mentă poate reduce greața postprandială.
• Fluidele trebuie consumate cu cel puțin 30 de minute înainte sau după alimentele solide pentru a minimiza efectul stomacului plin.
• Fluidele sunt mai bine tolerate dacă sunt reci sau acre (de exemplu băuturi ce conțin ghimbir, limonadă, gheață) și administrate în cantități mici; folosirea paiului sau a paharului foarte mic uneori ajută . Unele femei tolerează mai bine lichidele aromate, cum ar fi ceaiul de lămâie sau de mentă.
• Împreună cu modificările dietetice, evitarea factorilor declanșatori de mediu (încăperi neaerisite, parfum, produse chimice, alimente, fum, căldură excesivă, umiditate).    
• Ghimbir – sub formă de ceai, tablete sau biscuiți – poate ameliora senzația de greață.
• Piridoxina (vitamina B6) – poate ameliora greața, efecte secundare minime, fiind tratament medicamentos inițial.( doza recomandată este de 10 până la 25 mg pe cale orală la fiecare șase până la opt ore; doza maximă de tratament sugerată pentru femeile gravide este de 200 mg / zi.

În cazul în care simptomele nu se ameliorează, trebuie efectuat un consult la medical specialist.

• Modificări la nivelul sânilor:

• Sâni sensibili și măriți de volum.

• Creșterea frecvenței urinării

• fără disurie (usturime la urinare);
• cauzată de presiunea exercitată de uter, ce crește treptat în dimensiuni, asupra vezicii urinare;
• În cazul apariției disuriei, hematuriei, piuriei, febrei sau durerii lombare – este necesar consult de specialitate și sunt necesare investigații suplimentare (sumar urină, urocultură, consult urologic).

• Oboseala:

• frecventă în primul trimestru;
• de obicei se diminuează în al doilea trimestru și reapare într-o oarecare măsură în al treilea trimestru de sarcină.

Alte simptome suplimentare pot include:

• Disconfort pelviabdominal, fără sângerare pe cale vaginală;
• Balonare;
• Constipație:

• creșterea nivelului de progesteron determinând o reducere a motilității intestinale și creșterea timpului de tranzit gastrointestinal;
• poate fi cauzată de aportul redus de fibre;
• poate fi ameliorate prin modificarea dietei, prin suplimentarea aportului de fibre.

• Arsuri epigastrice:

• 40 până la 85% dintre femeile însărcinate prezintă arsuri;
• consecința modificărilor hormonale care interferează cu motilitatea gastrică, rezultând în refluxul gastro-esofagian;
• nu reprezintă un risc pentru sarcină, tratamentul fiind destinat ameliorării simptomatologiei, modificarea stilului de viață și a dietei;
• Antiacidele pot fi oferite femeilor ale căror arsuri nu sunt ameliorate în ciuda modificării stilului de viață și a dietei.

• Congestie nazală;
• Schimbări de dispoziție;
• Amețeală;
• Modificări tegumentare:

• hiperpigmentare ( melasma/cloasma gravidica, linia alba, areola) – mai târziu pe parcursul sarcinii;
• angioame stelate.

•  Dificultăți de somn.

Simptome ce necesită examinări suplimentare:

• Sângerarea pe cale vaginală;
• Durere pelvi-abdominală de intensitate crescuta persistentă sau progresivă sau însoțită de sângerări vaginale;
• Vărsături persistente, mai mult de 3 episoade pe zi,  asociată cu pierderea în greutate mai mare de 3 kg sau mai mare 5 % din greutatea corporală;    
• Greață si vărsături asociate cu durere, febră, vertij, diaree, cefalee sau distensie abdominală;
• Disurie (usturime la urinare), hematurie(prezența de sânge în urină), piurie (prezența de puroi în urină), febră sau durere lombară;
• Dispnee (dificultatea în respirație).

Diagnostic:

• Absența menstruației;
• Test de sarcină pozitiv.

Detectarea gonadotropinei corionice umane (hCG) în sânge sau urină.

Detectarea gonadotropinei corionice umane (hCG) în sânge sau urină este baza tuturor testelor de sarcină. hCG este secretat în circulația maternă după implantare, care poate apărea încă de la 6 zile după ovulație, dar apare de obicei la 8 până la 10 zile după ovulație.

Concentrația de hCG se dublează la aproximativ 48 de ore în primele 30 de zile după implantarea unei sarcini viabile, intrauterine; o creștere inadecvată necesită investigații suplimentare și poate sugera o sarcină cu evoluție anormală. 

Ce fac în continuare?

Primul pas este programarea unui consult la medicul specialist.

Primul control prenatal conține mai multe etape:

• Confirmarea ecografică a sarcinii;
• Sarcina este intrauterină sau extrauterină?
• Dacă este intrauterin, sarcina este viabilă?

La examinarea ecografică transvaginală:

• 4,5 până la 5 săptămâni – se vizualizează sacul gestațional;
• 5 până la 6 săptămâni – se vizualizează vezicula vitelină (până la aproximativ 10 săptămâni) – confirmă localizarea intrauterină a sarcinii;
• 6 săptămâni - embrion cu activitate cardiacă prezentă.

Pentru determinarea vârstei gestaționale și estimarea datei probabile a nașterii, în primul trimestru de sarcină se folosește măsurarea lungimii cranio-caudale.

În cazul în care prima ecografie nu poate certifica localizarea intrauterine a sarcinii și viabilitate, va fi necesară o reevaluare la 7-10 zile. Medicul poate recomanda și dozarea în dinamică a BhCG.

• Consilierea după diagnosticarea sarcinii intrauterine.

O parte dintre sarcinile confirmate nu sunt sarcini planificate, de aceea este necesară o discuție deschisă cu pacienta pentru a putea gestiona emoțiile și pentru a fi consiliată în privința diagnosticului și a opțiunilor existente.

Pacienta este informată în privința etapelor monitorizării sarcinii și a viitoarelor consultații.

• Evaluarea stării de sănătate și identificarea factorilor de risc prezenți - istoric personal și familial:

• antecedentele heredocolaterale (afecțiuni în cadrul familiei);
• factori de mediu cu risc crescut;
• prima menstruație, cicluri menstruale regulate/neregulate;
• nașteri anterioare – distanța între sarcini, tipul nașterii, complicații asociate sarcinii anterioare, complicații în timpul nașterii, nou-nascut cu patologie asociată;
• avorturi;
• operații anterioare, boli cronice cunoscute, tratamente cronice, alergii.

Cuplurile cu istoric personal sau familial pentru o boala genetică ereditară trebuie să beneficieze de consiliere genetică, ideal preconcepțional. Acestora ar trebui să li se prezinte riscul estimat de a avea un copil afectat și să li se ofere informații cu privire la beneficiile și limitările testelor prenatale disponibile.

Recomandări pentru viitoarele mămici:

• continuarea sau începerea administrării zilnice în primul trimestru de sarcină a acidului folic 400 micrograme/zi (ideal începută preconcepțional)  pentru profilaxia defectelor de tub neural (ex. spina bifida, anencefalie, encefalocelul);
• efectuarea unui set de analize uzuale pentru determinarea stării de sănatate și identificarea posibilelor patologii sau complicații asociate:

• Grup de sânge și Rh (grupul de sânge si Rh-ul tatălui - dacă este necesar);
• Hemoleucogramă, coagulogramă;
• TGO, TGP;
• Uree, Creatinină, Acid uric;
• Sumar urină, urocultură;
• Glicemie;
• TSH, Ft4;
• Atg HBs, atc HCV, VDRL/RPR, HIV;
• Examen citologic Babeș-Papanicolau;
• Examen secreție vaginală;
• Alte analize – în funcție de istoricul pacientei și factorilor de risc asociați.

• efectuarea testelor de screening pentru anomalii cromozomiale;
• încetarea consumului de alcool, droguri și medicamente (medicamentele se vor administra doar la indicația medicului);
• limitarea consumului de cafea sau a altor băuturi ce conțin cofeină;
• evitarea factorilor toxici;
• continuarea exercițiilor fizice moderate pe parcursul sarcinii;
• evitarea sporturilor de contact, scufundărilor sau activităților fizice cu risc crescut pentru traumatisme abdominale, căderi sau suprasolicitarea articulațiilor;
• menținerea vieții sexuale moderate, în cazul în care nu există factori de risc;
• dietă echilibrată;
• fructele și legumele trebuie spălate foarte bine și curățate de coajă înainte de a fi consumate;
• alimente ce trebuie evitate în sarcină:

• alimente ce ar putea fi contaminate sau alterate;
• lactate nepasteurizate, Camembert, Brie, Blue-cheese, brânza locală neprocesată;
• pâté (inclusiv din legume);
• carne neprocesată termic sau insuficient procesată;
• ouă crude sau insuficient procesate și derivate (maioneză, sosuri);
• fructe de mare crude sau insuficient procesate termic;
• pește cu un conținut ridicat de mercur (rechin, pește spadă);
• limitarea consumului de ton.

Teste de screening pentru anomalii cromozomiale:

• Testul combinat (se efectuează între 11 săptămâni și 13 săptămâni și 6 zile):
  • Bitest (dozare hormoni PAPP-A si Bhcg din ser);
  • Ecografia morfologică de trimestrul 1.

  Rezultatul este un calcul de risc pentru anomalii cromozomiale (numerice – aneuploidii – reprezintă fie prezența suplimentară a unui cromozom – având rezultat o trisomie, fie lipsa unui cromozom – monosomie.

  • Trisomia 21 – Sindromul Down;
  • Trisomia 18 – Sindromul Edwards;
  • Trisomia 13 – Sindromul Patau.

• ADN fetal din sângele matern (test prenatal de screening non-invaziv NIPT) – începând cu săptămâna 9 de sarcină.

Acestea sunt teste de screening, nu teste diagnostice.

• Testele diagnostice prenatale sunt reprezentate de – biopsia de vilozități coriale (se efectuează între 11 și 14 de săptămâni gestaționale)  și amniocenteza (se efectuează între 15 și 20 de săptămâni gestaționale)  . Fiind teste invazive de diagnostic sunt recomandate doar în cazul în care teste de screening noninvazive au indicat un risc crescut sau în urma consilierii genetice.

Nu ezita să te programezi pe tine sau pe cineva drag, la un consult de specialitate, accesând acest link.