Mastita - cauze, simptome, tratament

Mastita reprezintă o inflamație a țesutului mamar ce afectează, de cele mai multe ori, un singur sân, iar în cazuri rare, îi poate afecta pe ambii. Această stare inflamatorie este sediul unei dureri puternice și se poate complica, determinând apariția unei infecții. De obicei, afecțiunea este întâlnită la femeile care alăptează, dar poate apărea și în lipsa unei sarcini sau chiar la bărbați. 

Află, în cele ce urmează, care sunt cauzele dezvoltării mastitei, ce factori pot crește riscul apariției inflamației, cu ce tablou clinic se asociază și cum se poate diagnostica și trata această afecțiune. 

• Ce este mastita și de câte feluri poate fi
• Cauze și factori de risc
• Semne și simptome prezente în mastită
• Posibile complicații ale mastitei
• Diagnosticul în mastită
• Tratamentul în mastită
• Măsuri de prevenție

Ce este mastita și de câte feluri poate fi

Mastita este o inflamație situată la nivelul țesutului mamar, parte constituentă a sânului. Sânul este format din trei mari componente anatomice:

• Țesutul glandular (mamar) - este alcătuit din lobii mamari (care produc laptele matern), canalele intralobulare (care preiau și transportă laptele din lobuli) și ductele (canalele galactofore) prin care este excretat laptele la nivelul mamelonului;
• Țesutul fibros (de susținere) - are rolul de a conecta și susține componenta glandulară și pe cea adipoasă;
• Țesutul adipos - se află situat în toate spațiile dintre țesutul glandular și cel fibros și conferă mărimea și forma sânului.

Mastita reprezintă inflamația țesutului mamar (glandular) și, în funcție de componenta afectată, poate fi clasificată în două categorii:

1. Mastita de lactație (puerperală) - este prezentă la femeile care alăptează și afectează în special ductele de excreție (galactofore);
2. Mastita periductală - apare în special la femeile aflate in perioada de premenopauză sau în postmenopauză și afectează zona periductală (din jurul ductelor de excreție). 

Cauze și factori de risc

Există două cauze principale de apariție a mastitei:

1. Pătrunderea bacteriilor aflate fie la nivelul pielii mamei, fie în saliva copilului la nivelul țesutului mamar - acest fapt se poate produce ca urmare a pătrunderii directe în duct sau printr-o crăpătură ori fisură la nivelul pielii;
2. Stagnarea laptelui la nivelul unuia sau mai multor ducte de excreție, ca urmare a unei obstrucții (blocaj) pe traseu și multiplicarea bacteriană locală, drept consecință.

Mai mulți factori au fost identificați ca fiind capabili să crească riscul de apariție a mastitei:

• Existența unor fisuri sau crăpături la nivelul areolelor mamare (zona de piele mai intens pigmentată și situată central; conține mamelonul);
• Purtarea hainelor strânse pe corp, în special în zona bustului (ex: sutiene, bustiere);
• Alăptarea continuă în aceeași poziție sau într-o poziție incorectă;
• Dieta precară, săracă în nutrienți esențiali;
• Stresul fizic și psihic;
• Fumatul. 

Semne și simptome prezente în mastită

Mastita se asociază cu un tablou clinic alcătuit din semne și simptome ce pot fi diferite atât de la un subtip de mastită la altul, cât și de la o persoană la alta. De asemenea, gradul de severitate al simptomatologiei poate diferi, pornind de la manifestări ușoare sau moderate și ajungând până la unele care, în lipsa unui tratament propice, pot fi sursele unui grad de disconfort considerabil.

În general, tabloul clinic din mastită poate include:

• Durere - de multe ori, aceasta este pronunțată și reprezintă simptomul central al mastitei;

• Senzație de arsură, caldura locala - asociată sau nu cu durerea;
• Febră;
• Macule (pete) roșii pe toată suprafața sânului;
• Mărirea în volum a sânului;
• Scurgeri neobișnuite la nivelul mamelonului;
• Noduli benigni - pot fi simțiți prin palpare;
• Manifestări generale - febră, frisoane, dureri de cap și oboseală, apărute ca urmare a instalării infecției;
• Manifestări digestive - greață și vărsături;
• Stare de rău.

Posibile complicații ale mastitei

Mastita reprezintă o afecțiune care, adresată medicului încă de la primele semne și simptome apărute și tratată corespunzător, are o evoluție favorabilă, către vindecare. În cazul în care aceasta este lăsată să evolueze necontrolat, există posibilitatea apariției unor complicații. 

Principala complicație asociată cu mastita este abcesul mamar. Acesta reprezintă o colecție purulentă, acumulată la nivelul țesutului mamar, ce apare, de cele mai multe ori, ca urmare a obstrucției unui duct galactofor și care necesită drenaj chirurgical pentru eliminarea colecției.

Din fericire, mastita este o afecțiune benignă, astfel că aceasta nu se poate complica cu apariția unei neoplazii și nici nu poate crește riscul pentru dezvoltarea cancerului mamar. 

Diagnosticul în mastită

Primul pas către depistarea mastitei începe chiar acasă, la primele semne și simptome identificate. Astfel, este importantă adresarea la medic, în cazul în care:

• Un sân și-a mărit volumul și/sau prezintă alte modificări ale aspectului (pete roșii, indurații/ingrosare la nivelul pielii, crăpături la nivelul areolei);
• Sânul respectiv este dureros și/sau apare senzația de arsură;
• Sunt prezente scurgeri neobișnuite din mamelon;
• Sunt prezenți noduli suspecți;
• Se asociază alte simptome generale - febră, frisoane, dureri de cap. 

Medicul va prelua întregul istoric personal, precum și pe cel familial. Apoi, va efectua un examen fizic local, evaluând aspectul per total al sânului și palpându-l cu scopul identificării caracteristicilor nodulilor.

Uneori, anumite manifestări clinice ale mastitei pot fi comune cu ale unei forme rare de neoplazie mamară, numită cancerul de sân inflamator. Astfel, de cele mai multe ori, medicul va opta pentru efectuarea unei mamografii, a unei ecografii sau chiar a ambelor investigatii.

Alte metode diagnostice suplimentare, care facilitează diagnosticul de mastită, includ:

• Recoltarea unei probe de lapte și identificarea posibilelor culturi bacteriene prezente;
  
• Biopsia mamară - în cazul în care mamografia și examenul ecografic nu au fost concludente.

În cele mai multe cazuri, diagnosticul mastitei este unul facil și schema terapeutică necesară poate fi instituită rapid.

Tratamentul în mastită

Majoritatea cazurilor de mastită prezintă o simptomatologie moderată și nu necesită un tratament de specialitate, astfel că evitarea stresului fizic și psihic și continuarea alăptării sunt metodele terapeutice recomandate.

Dacă mastita s-a complicat cu o infecție, medicul va prescrie un antibiotic care se va administra fie empiric, fie stabilit în urma rezultatelor analizei probei de lapte matern. În general, tratamentul antibiotic are o durată de 10 zile, timp în care infecția dispare complet și simptomatologia se ameliorează considerabil.

Pot fi recomandate metode suplimentare de reducere a stării inflamatorii și a durerii asociate acesteia. Câteva exemple sunt:

• Aplicarea unor comprese calde, de mai multe ori pe zi, la nivelul sânului afectat;
• Continuarea alăptării și folosirea unei pompe în perioadele dintre alăptări - cu scopul asigurării fluxului de lapte în ducte și împiedicării stagnării acestuia;
• Masarea blândă, cu folosirea unor mișcări circulare - se începe dinspre exterior și se continuă spre zona areolară;
• Hidratarea corespunzătoare;
• Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene sau analgezicelor, la nevoie - conform sfaturilor medicului. 

Măsuri de prevenție

Mastita este o afecțiune care se dezvoltă în special în cazul femeilor care alăptează. Cu toate că aceasta, de cele mai multe ori, nu poate fi prevenită, anumite măsuri pot scădea șansele de apariție, în special în cazul persoanelor cu risc crescut.

Astfel, printre măsurile de profilaxie care pot fi aplicate se numără:

• Alăptarea la ambii sâni și schimbarea de la unul la altul doar în momentul în care primul a fost golit complet;
• Evitarea acoperirii sânilor cu haine imediat după alăptare;
• Evitarea sutienelor și bustierelor strânse, în special în perioada alăptării;
• Schimbarea poziției de alăptat, dacă intervine un disconfort considerabil. 
• Alte masuri de preventie sunt reprezentate de eliminare factorilor de risc - precum fumatul sau consumul de alcool care favorizeaza in special aparitia mastitelor non puerperale

În concluzie, mastita este o afecțiune care poate apărea în special în cazul femeilor care alăptează și se asociază cu un tablou clinic variabil, atât din punctul de vedere al simptomatologiei, cât și al gradului de severitate. Evoluția este, de cele mai multe ori, una favorabilă, iar pentru cazurile complicate cu infecție, tratamentul antibiotic este eficient, prognosticul fiind de vindecare completă, fără sechele.