Tot ce trebuie să știi despre histeroscopie

Histeroscopia este o procedură medicală ce este utilizată pentru a examina interiorul cavității uterine. Aceasta este utilizată pentru a oferi informații ajutătoare în stabilirea diagnosticului de către medic. O altă utilizare a acestei proceduri este în scop terapeutic. 

• Când este recomandată histeroscopia?
• Beneficiile histeroscopiei
• Riscurile histeroscopiei
• Cum se realizează histeroscopia?
• Recuperarea după histeroscopie

Când este recomandată histeroscopia?

Histeroscopia este recomandată femeilor care se confruntă cu:

• polipi sau fibroame intracavitare;

Histeroscopia este utilizată pentru rezecția acestora. 

• fibroză;

Prezența țesutului fibros poate determina sângerări abundente sau complicații în cazul apariției unei sarcini. De aceea, este recomandată eliminarea acestui țesut fibros. Histeroscopia permite excizia țesutului fără realizarea unei intervenții chirurgicale deschise. 

• aderente sau sinechii;

Prin intermediul histeroscopiei, medicul poate localiza, dar și exciza aderentele. Prezența acestora determină modificări ale ciclului menstrual, dar și infertilitate. 

• septuri;

Septurile pot fi prezente la nivelul uterului încă de la naștere, cum este în cazul malformațiilor. Acestea pot fi îndepărtate prin intermediul histeroscopiei.  

• sângerări anormale;

În cazul sângerărilor abundente, atât cele din timpul perioadei menstruale, cât și în afara acestora, histeroscopia poate identifica zona vaselor de sânge lezate. De asemenea, medicul poate realiza ablația acestora, oprind sângerarea. 

• prelevarea unei biopsii;

Histeroscopia permite prelevarea mostrelor de țesut uterin. Acestea sunt ulterior trimise la laboratorul de anatomie patologică, unde sunt analizate histopatologic. Biopsierea este utilă, mai ales în cazul unor afecțiuni neoplazice.

Când se efectuează histeroscopia?

În mod normal, histeroscopia se efectuează după finalizarea perioadei menstruale, în prima săptămână. Însă, poate fi realizată și în alte perioade ale lunii, dacă medicul consideră necesar. 

Beneficiile histeroscopiei

Histeroscopia, fiind o metodă minim invazivă, prezintă unele avantaje față de chirurgia deschisă. Printre acestea se află:

• internarea durează mai puțin;
• perioada de recuperare este mai scurtă;
• sunt necesare mai puține medicamente pentru ameliorarea disconfortului.

Luând în considerare aceste beneficii, dar și faptul că unele afecțiuni pot fi tratate printr-o metodă mai puțin invazivă, histeroscopia este o metodă terapeutică preferată adesea față de chirurgia deschisă. 

Riscurile histeroscopiei

Histeroscopia nu este o procedură lipsită de riscuri. Însă, complicațiile apar la mai puțin de 1% dintre pacientele care urmează această procedură. Printre posibilele complicații se află:

• infecțiile;
• hemoragia;
• riscuri date de anestezie;
• leziuni la nivelul uterului sau al organelor învecinate;
• formarea țesutului fibros;
• boala inflamatorie pelvină;
• alergii.

Cum se realizează histeroscopia?

Pregătirea pentru histeroscopie

Histeroscopia este o procedură care se realizează sub anestezie. De cele mai multe ori, este preferată anestezia locală. Înainte de administrarea anesteziei, pacienta beneficiază de un sedativ, care va avea un efect calmant. 

Tipul de anestezie utilizat depinde de mai mulți factori medicali. Astfel, pe baza rezultatelor investigațiilor și a stării medicale generale a pacientei, medicul poate alege:

• anestezie locală;

Aceasta presupune anestezierea unei zone a organismului.

• anestezie regională;

• anestezie generală;

Când se realizează anestezia generală, pacientul nu mai este conștient de ceea ce se petrece în timpul intervenției. 

Realizarea histeroscopiei

Pentru ca procedură să poată fi realizată, este necesar ca medicul să dilate cervixul. Următoarea etapă constă în inserarea histeroscopului. Acesta este un tub, prin intermediul căruia se pot introduce diferite instrumente ce permit vizualizarea interiorului cavității uterine.  

În interiorul uterului se poate introduce dioxid de carbon sau un lichid special. Atât gazul, cât și lichidul au rolul de a dilata cavitatea uterină și de a preveni colabarea pereților uterini, astfel încât medicul să poată face o examinare cât mai detaliată a mucoasei uterine. 

În cazul în care dorește realizarea altor proceduri, precum excizia anumitor formațiuni, prin intermediul histeroscopului se introduc instrumentele necesare acestor proceduri. 

Recuperarea după histeroscopie

Pacientele care urmează o histeroscopie, atât în scop diagnostic, cât și terapeutic, sunt ținute sub observație timp de câteva ore de la finalizarea procedurii. Ulterior, acestea sunt externate.

Consumul alimentelor și al lichidelor este permis după finalizarea procedurii, neexistând restricții. Însă, activitatea fizică este necesar a fi realizată cu moderație. În prima săptămână de la intervenție, nu este recomandat a avea relații sexuale, mai ales dacă sunt prezente sângerări vaginale. 

După procedură, pacientele pot resimți un disconfort la nivelul umerilor. Acesta apare în cazul în care pe durata procedurii s-a utilizat gaz (dioxid de carbon). Disconfortul dispare în câteva zile, fără a fi necesară administrarea medicamentelor. 

Alte simptome care pot apărea după finalizarea intervenției chirurgicale sunt:

• disconfort în zona pelvină;
• crampe;
• ușoare sângerări vaginale.

Acestea sunt tranzitorii și se remit după câteva zile. Însă, unele manifestări reprezintă semne de alarmă, care impun un control medical cât mai urgent. Dintre acestea fac parte:

• durerea abdominală intensă;
• hemoragia masivă;
• febra.

Histeroscopia este o procedură ce se realizează atât în scop diagnostic, cât și terapeutic. Prezintă multiple beneficii, printre care puține complicații și o perioadă de recuperare mai rapidă. De asemenea, procedura nu are o durată crescută de realizare, iar alegerea unui medic cu experiență contribuie semnificativ la desfășurarea optimă a histeroscopiei.