Diabet Gestațional : Care sunt cauzele, cum îl depistezi și cum îl tratezi

1. Informații generale despre diabetul gestațional

Diabetul reprezintă o patologie caracterizată de creșterea glicemiei cauzată de incapacitatea pancreasului de a secreta insulină, hormon care ajută lametabolizarea acesteia sau, din cauza rezistenței organismului, la acțiunea insulinei. Diabetul gestational este definit atunci când diagnosticul unei intoleranțe anormale la glucoză este făcut în timpul sarcinii și apare de obicei pe fondul unei creșteri a rezistenței la insulină. În multe situații această boală se dovedește a fi diabet de tip 1 sau 2 care nu a fost diagnosticat până în momentul sarcinii. Prevalența la nivel global a diabetului de sarcină este estimată a fi de 17%.

2. Cauze

Diabetul gestațional apare pe fondul unei rezistențe crescute la insulină specifică sarcinii. Această rezistență crescută este generată de secreția placentară a unor hormoni care cresc glicemia și care au rolul de a asigura un aport nutrițional suficient fătului pentru a se dezvolta normal. Atunci când aceste modificări normale ale sarcinii se asociază cu o insuficiență a funcției pancreasului, apare diabetul de sarcină. De cele mai multe ori, nivelul glicemiei revine la normal după naștere.  

3. Factori de risc

Exista unele caracteristici sau factori care cresc riscul de a dezvolta diabet în sarcină:
- Vârsta peste 40 ani
- Obezitatea sau un exces ponderal câștigat în primele 18 până la 24 de săptămâni
- Toleranța alterată la glucoză diagnosticată anterior sarcinii
- Diabet gestațional la o sarcină anterioară sau naștere cu copil cu greutate ≥4000 g
- Pierderi de sarcină fără cauză aparentă sau nașterea unui copil cu malformații
- Boli care se pot asocia cu diabetul, cum ar fi: sindromul ovarelor micropolichistice, sindrom metabolic, boli cardio-vasculare sau patologii care necesită tratament cu glucocorticoizi
- Sarcină multiplă
- Rude de gradul I cu diabet

4. Simptome

Diabetul gestațional de multe ori nu dă simptome care să atragă atenția. Diabetul, în general, poate determina simptome precum:
- Polidipsie – sete excesivă
- Poliurie – urinări frecvente
- Polifagie – senzație de foame - Oboseală  

5. Screening și Diagnostic

Testele de screening au scopul de a identifica pacienți asimptomatici care au o probabilitate crescut de a dezvoltă sau de a avea boală. Pentru diagnosticarea diabetului în sarcină avem disponibile două opțiuni: un testîn două etape - prima etapă presupune un test de screening care identifica persoanele cu risc crescut de a face boală și presupune efectuarea unui test cu ingestia a 50 g glucoză în orice moment al zilei cu măsurarea glicemiei la 1 oră, iar cea de-a două presupune test de diagnostic efectuat acelora cu screening pozitiv. Acesta din urmă este un test de toleranță orală la glucoză cu 100 g glucoză cu determinarea glicemiei la 1, 2 și 3 ore. Cea de-a două opțiune necesită doar testul de diagnostic cu ingestia a 75 g glucoză și determinarea glicemiei la 1 și 2 ore.

Testarea este efectuată de rutină între 24 și 28 săptămâni de sarcină, însă aceste teste se pot recomandă mai devreme în timpul sarcinii atunci când există suspiciune ridicată de diabet sau pacienta prezintă factori de risc.

Având în vedere incidența crescută a diabetului în populația generală și proporția crescută a gravidelor care prezintă cel puțin un factor de risc, testul de diabet de sarcina poate fi recomandat tuturor.

Valori ale glicemiei peste 135 mg/dl la testul de provocare cu 50 g glucoză reprezintă screening pozitiv și necesită efectuarea testului diagnostic, care este pozitiv atunci când 2 valori sunt crescute. În cazul testului de diagnostic cu 75 g glucoză, o singură valoare ridicată a gliemiei este suficientă pentru diagnosticarea diabetului gestational.   

6. Consecințele diabetului gestațional

Complicațiile provocate de diabetul de sarcină pot afecta atât fătul cât și mama, și pot fi pe termen scurt sau lung. Ele apar de cele mai multe ori atunci când controlul valorilor glicemiei este unul deficitar.

Cum va afecta diabetul dezvoltarea copilului?

Pe parcursul sarcinii copilul poate avea o greutate mult crescută – numită macrosomie, cântărind ≥ 4500 g la naștere. Hiperglicemia maternă determină un transfer crescut de glucoză și alți nutritienti spre copil, cu accentuarea consecutivă a secreție de insulină (hormon care stimulează dezvoltarea) și accelerarea creșterii fetale. Această creștere este una asimetrică cu depășirea valorilor normale la nivelul circumferinței abdominale și a umerilor. Polihidramniosul sau excesul de lichid amniotic este o altă consecință a diabetului.

Pacientele cu control deficitar al valorilor glicemice în sarcină prezintă risc de moarte subită fetală. Atunci când pacienta se cunoaște cu diabet preexistent sarcinii fără un control adecvat sau are valori crescute ale glicemiei fără a cunoaște acest lucru, prezintă risc de malformații din cauza afectării organogenezei.

Cum va afecta diabetul copilul, dupa ce acesta s-a nascut?

După naștere, consecințele imediate care afectează copilul sunt reprezentate de: hipoglicemie, creșterea sau scăderea valorilor unor minerale, dificultăți de respirație și adaptare la viață extrauterină.

Pe termen scurt, mama poate dezvoltă hipertensiune arterială în sarcina care se poate complică cu preeclampsie.

Cum va afecta diabetul nasterea?

În ceea ce privește complicațiile care apar la naștere, putem menționa: creșterea riscului de naștere prin operație cezariană sau cu ajutorul unui instrument (forceps), blocarea umerilor în momentul nașterii cu posibilă fractură de claviculă, humerus sau lezarea nervilor care controlează membrele superioare. Riscul de rupturi vaginale și perineale materne este de asemenea mai mare.

Diabetul gestational reprezintă un factor de risc important pentru că mama să dezvolte diabet de tip 2 și alte boli cardio-vasculare asociate. Consecințele pe termen lung care pot apărea la copii sunt reprezentate de obezitate și diabet.

7. Tratament

Menținerea unui nivel glicemic normal reprezintă cheia pentru a reduce frecvența și severitatea complicațiilor asociate diabetului în sarcina. Monitorizarea glicemiilor împreună cu un regim alimentar și exerciții fizice adecvate sarcinii sunt frecvent eficiente și suficiente pentru un control al acestei patologii. În caz contrat, se utilizează medicație specifică și tratament cu insulină.

Glicemiile se monitorizează dimineață pe nemâncate, la o oră și la două ore postprandial. Țintele valorilor sunt de <95, <140 și <120 mg/dl.

Regimul alimentar în diabet gestational presupune o dietă echilibrată, săracă în carbohidrați, în special cei cu eliberare rapidă. Se recomandă a se limita până la a se interzice consumul dulciurilor, băuturilor carbogazoase sau a se adaugă zahăr în alimente sau alte băuturi. Multe paciente se întreabă: “ce mănânc dacă am diabet gestational”; se recomandă alimente care conțin proteine și o cantitate scăzută de grăsimi săturate, legume proaspete, lactate cu contint scăzut de grăsimi, făinoase integrale.

Pe parcursul sarcinii, pe lângă monitorizarea mamei, se indică evaluarea fetală regulată, iar momentul și calea de naștere se stabilesc în funcție de gradul de control al glicemiilor materne și în funcție de starea de bine a fătului și greutatea lui estimată ecografic.

În cazul în care doriți să aflați mai multe despre diabetul de sarcina, cum îl puteți depista, preveni sau care este tratamentul său, ne puteți contacta oricând folosind datele din secțiunea Contact.