Balonarea în sarcină - metode/remedii de a reduce manifestările neplăcute
Balonarea, numită în practica medicală și distensie abdominală sau meteorism, reprezintă senzația de plenitudine și/sau aer sechestrat în abdomen și se poate asocia sau nu cu durere. Aspectul abdomenului este unul mărit, astfel că disconfortul generat de balonare este nu numai unul simptomatologic, ci și estetic.
Fenomenul de balonare este extrem de des întâlnit în rândul femeilor însărcinate și poate reprezenta, uneori, un stres suplimentar asociat celui deja determinat de sarcină.
Anumite obiceiuri din rutina zilnică pot crește frecvența episoadelor de balonare, în timp ce evitarea sau schimbarea lor poate reduce aceste momente în mod semnificativ.
Principalele cauze ale balonării
Balonarea în sarcină apare din cauza modificărilor hormonale specifice care favorizează încetinirea digestiei și a tranzitului. În a doua parte a sarcinii, creșterea dimensiunilor uterului poate accentua senzația de balonarea prin presiunea exercitată asupra tractului digestiv. Obiceiurile alimentare greșite contribuie de asemenea la intensificarea balonării prin gazul produs în procesul de digestie.
Cele mai întâlnite cauze medicale care se pot asocia sarcinii și care accentuează meteorismul abdominal sunt reprezentate de intoleranțele alimentare, iar cel mai popular reprezentant este intoleranța la lactoză.
Anumite alimente sunt cunoscute, de asemenea, ca având un risc crescut de producere a meteorismului. Printre ele se numără:
- Fasolea;
- Mazărea;
- Lintea;
- Broccoli;
- Varza simplă și varza de Bruxelles;
- Fructele - mere, pere, prune;
- Îndulcitorii.
Alte cauze digestive responsabile pentru apariția balonării în timpul sarcinii sunt:
- Constipația;
- Ingerarea unor cantități suplimentare de aer - în timpul mestecării gumei, fumatului, mâncatului grăbit;
- Refluxul gastroesofagian sau chiar boala de reflux;
- Sindromul intestinului iritabil;
- Boala Crohn.
În plus față de cauzele digestive, alte afecțiuni pot determina, de asemenea, distensie abdominală. Printre aceste afecțiuni se numără:
- Stările inflamatorii și/sau infecțioase;
- Bolile ficatului;
- Anxietatea, depresia sau alte afecțiuni din sfera sănătății mintale.
Cum se poate ameliora senzația de balonare
În cazul în care balonarea se produce frecvent, este important ca acest fapt să fie discutat împreună cu medicul și să se identifice cauzele probabile de producere. De asemenea, medicul poate exclude alte posibile afecțiuni cu manifestări asemănătoare celor din timpul meteorismului.
Odată ce a fost stabilit faptul că nu este prezentă o altă afecțiune responsabilă de simptomatologia resimțită, pașii cei mai importanți în reducerea disconfortului generat de balonare sunt reprezentați de eliminarea factorilor agravanți.
Astfel, câteva metode de schimbare a stilului de viață pot fi eficiente și cu efect rapid:
1. Hidratarea corespunzătoare
Consumul unei cantități zilnice de lichide, cuprinsă între doi și trei litri, poate fi extrem de utilă în combaterea meteorismului.
Din cantitatea totală zilnică de lichide, sucurile dulci și/sau carbogazoase este de preferat să reprezinte doar un mic procent, iar apa, ceaiurile și alte tipuri de lichide cât mai simple să formeze o majoritate.
2. Ajustarea dietei
Dieta este unul dintre cei mai importanți factori în dezvoltarea meteorismului, dată fiind multitudinea de alimente care cresc probabilitatea de producere a unei cantități suplimentare de gaz în timpul digestiei.
Astfel, un prim pas ar putea fi izolarea alimentelor cu potențial de generare a distensiei abdominale și înlăturarea acestora pe rând, până în momentul scăderii frecvenței episoadelor de balonare.
Un alt aspect al dietei, care poate beneficia de o îmbunătățire, este reprezentat de numărul de mese pe zi și cantitatea acestora. Se consideră că împărțirea aceleiași cantități de mâncare pe zi în mese mai mici și mai dese este un obicei benefic pentru reducerea episoadelor de balonare.
Modificarea dietei trebuie întotdeauna discutată în prealabil cu medicul, întrucât anumite alimente pot fi esențiale pentru bunul decurs al sarcinii.
3. Includerea activităților fizice în rutina de zi cu zi
Activitățile fizice sunt cel puțin la fel de importante în timpul sarcinii pe cât sunt în afara acesteia.
La fel precum în cazul dietei, un program de exerciții fizice nou instituit trebuie aprobat în prealabil de către medic, cu scopul evitării efectuării unor manevre potențial periculoase pentru sarcină, precum și pentru confortul psihic al pacientei însărcinate.
Sportul efectuat zilnic, pentru o durată de cel puțin 30 de minute, poate reduce constipația și, astfel, poate scădea frecvența episoadelor de meteorism și disconfortul creat de acestea. În plus, o rutină zilnică de exerciții fizice bine pusă la punct poate îmbunătăți stima de sine și sănătatea mintală.
4. Relaxarea
Stresul psihic este un factor care poate interfera cu funcționarea normală a mai multor sisteme ale organismului, printre care și cel digestiv. În special în timpul sarcinii, stresul psihic poate fi prezent mai des și, astfel, poate crește frecvența balonărilor.
Uneori, simpla relaxare poate fi cel mai bun mod de reducere a stresului psihic și, implicit, de scădere a șanselor de apariție a meteorismului.
Metode de prevenție a balonării
Multe dintre măsurile de ameliorare a disconfortului creat de balonare pot fi adoptate chiar și atunci când frecvența episoadelor scade. Astfel, se previne recurența lor și se poate menține efectul benefic, oferit de măsurile respective.
Alte metode de prevenție a balonării pot include:
- Reducerea, pe cât posibil, a cantității de cofeină consumată zilnic;
- Excluderea completă a alcoolului;
- Evitarea meselor înainte de culcare.
Astfel, balonarea reprezintă un fenomen des întâlnit în timpul sarcinii, care poate genera un grad de disconfort considerabil și, uneori, chiar o stimă de sine scăzută. Totuși, hidratarea corespunzătoare, ajustarea dietei, efectuarea activităților fizice în mod regulat și relaxarea reprezintă metode eficiente de combatere a balonării, care pot ameliora disconfortul și îmbunătăți starea emoțională.
Articol scris de: Nativia
Articol revizuit de: Dr. Elena Cocîrţă
Medic specialist obstetrică-ginecologie
Data publicării: 25-11-2021
Data modificării: 09-05-2023