Hiperplazie endometrială: de ce apare, cum se manifestă și cum o poți trata

Endometrul, țesutul care căptușește interiorul uterului, se îngroașă în perioada ovulației și scade în grosime după menstruație. Totuși, în unele situații, grosimea endometrului nu se mai modifică ciclic, așa cum ar trebui, ci se poate îngroșa excesiv. Citește mai departe și află ce înseamnă hiperplazia de endometru, cum se manifestă, dar și care sunt opțiunile terapeutice.

  • Ce este hiperplazia endometrială
  • Hiperplazia de endometru - cauze
  • Simptome specifice hiperplaziei de endometru
  • Cum se stabilește diagnosticul de hiperplazie endometrială
  • Posibile complicații ale hiperplaziei endometriale
  • Hiperplazia endometrială - metode de tratament și prevenție


Ce este hiperplazia endometrială

Hiperplazia endometrială reprezintă o îngroșare excesivă a mucoasei uterine (endometrul), cauzată de proliferarea celulelor endometriale. Aceasta se produce atunci când există un dezechilibru hormonal, în special un exces de estrogen și o carență de progesteron. 
În mod normal, endometrul se îngroașă și se subțiază în funcție de ciclul menstrual, sub influența estrogenului și a progesteronului. Atunci când acest echilibru este perturbat, mucoasa uterină poate crește necontrolat (endometru hipertrofic).

Există mai multe tipuri de hiperplazie endometrială, fiecare având propriile caracteristici:

  • hiperplazie simplă (fără atipii) - este caracterizată prin îngroșarea uniformă a endometrului, fără modificări anormale ale celulelor. Riscul de evoluție către cancer este redus;
  • hiperplazie complexă (fără atipii) - reprezintă o proliferare mai pronunțată a glandelor endometriale, dar fără modificări atipice. Riscul de malignitate rămâne scăzut;
  • hiperplazie simplă cu atipii - se observă atât îngroșarea endometrului, cât și prezența unor celule anormale (atipice). Această formă are un risc mai mare de a evolua către cancer;
  • hiperplazie complexă cu atipii - este cea mai severă formă, cu o proliferare densă și cu prezența celulelor anormale. Acest tip de hipertrofie endometrială prezintă cel mai mare risc de evoluție către cancer endometrial.


Diagnosticul de cancer uterin sau cancer de sân poate reprezenta un moment delicat în viața unei femei. Cu toate acestea, este important să știi că această afecțiune poate fi tratată cu succes, atunci când este diagnosticată în faze incipiente. Citește despre campania de informare si constientizare a cancerului, inițiată de Clinica Nativia.

Cunoașterea tipului de hiperplazie endometrială este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat. De exemplu, formele cu atipii necesită o monitorizare mai strictă și intervenții terapeutice mai agresive, pentru a preveni progresia către cancer.
Hiperplazia endometrială poate afecta femeile de toate vârstele, dar este mai frecventă la femeile aflate la perimenopauză sau menopauză, când fluctuațiile hormonale sunt mai frecvente. De asemenea, anumite afecțiuni medicale, precum și anumite aspecte ce țin de stilul de viață, pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Odată diagnosticată, tratarea eficientă a hiperplaziei endometriale necesită o colaborare strânsă dintre pacientă și medicul ginecolog și respectarea planului de tratament.


Hiperplazia de endometru - cauze

Hiperplazia endometrială apare atunci când există un dezechilibru hormonal, mai exact, un exces de estrogen și o insuficiență de progesteron. Acest dezechilibru poate provoca o îngroșare anormală a endometrului.

Un ciclu menstrual normal presupune o secvență echilibrată de fluctuații hormonale. Estrogenul stimulează îngroșarea endometrului (endometru proliferativ), pregătind mucoasa pentru o eventuală sarcina, iar progesteronul contrabalansează acest efect, declanșând eliminarea acesteia dacă nu se produce fecundarea unui ovul. Atunci când acest echilibru este perturbat, rezultă o stimulare constantă a endometrului de către estrogen, fără intervenția progesteronului, ceea ce duce la hiperplazie.

Dacă îți dorești un copil în viitorul apropiat, este necesar să pornești la drum cât mai bine informată. Află tot ce trebuie să știi despre investigațiile necesare în sarcina și nu ezita să te adresezi specialistului, dacă ai întrebări. Medicii Nativia sunt aici să te ajute.

Factori de risc

Există mai mulți factori care pot contribui la dezechilibrele hormonale și, implicit, la dezvoltarea hiperplaziei endometriale:

  • menopauza și perimenopauza - femeile aflate în aceste etape ale vieții se pot confrunta cu fluctuații hormonale semnificative. În perimenopauză, ovulația devine neregulată, iar producția de progesteron scade, ceea ce poate duce la hiperplazie;
  • sindromul ovarelor polichistice - aceasta este o afecțiune în care ovarele nu eliberează ovule în mod regulat, ceea ce duce la niveluri crescute de estrogen și scăzute de progesteron;
  • obezitatea - țesutul adipos produce estrogen suplimentar, contribuind la un dezechilibru hormonal;
  • terapia hormonală - femeile care urmează un tratament pe bază de estrogen fără progesteron, așa cum este cazul anumitor tratamente pentru simptomele menopauzei sau pentru cancerul mamar, au un risc crescut de hiperplazie endometrială;
  • anovulația cronică - lipsa ovulației regulate poate duce la expunerea prelungită a endometrului la estrogen, fără influența protectoare a progesteronului;
  • diabetul și hipertensiunea arterială - aceste afecțiuni pot influența nivelurile hormonale și sănătatea sistemului reproducător.


Simptome specifice hiperplaziei de endometru

Hiperplazia endometrială poate provoca o serie de simptome care pot fi ușor confundate cu cele ale altor afecțiuni ginecologice. Este important să recunoști aceste manifestări și să consulți medicul pentru un diagnostic corect.

Sângerări menstruale anormale

Una dintre cele mai frecvente manifestări ale hiperplaziei endometriale este reprezentată de sângerările menstruale anormale. Acestea pot fi:
  • sângerări abundente - menstruații foarte abundente (menoragie), care necesită schimbarea frecventă a absorbantelor sau a tampoanelor;
  • sângerări prelungite - menstruații care durează mai mult de șapte zile;
  • sângerări între menstruații - sângerări ușoare sau spotting între perioadele menstruale;
  • sângerări după menopauză - orice sângerare vaginală care apare după instalarea menopauzei trebuie evaluată de către un medic ginecolog.


Durere pelvină

Durerea sau disconfortul manifestate în zona pelvină pot fi simptome nespecifice hiperplaziei endometriale. Durerea poate fi constantă sau intermitentă și poate varia în intensitate. Uneori, durerea pelvină poate fi asociată cu sângerările anormale, ceea ce amplifică disconfortul resimțit.

hiperplazia

Menstruații neregulate

Femeile care suferă de hiperplazie endometrială se pot confrunta cu cicluri menstruale neregulate. Acest lucru se poate traduce prin perioade foarte scurte între menstruații, ceea ce poate fi neplăcut și poate aduce cu sine și o doză considerabilă de stres.

Alte simptome

Deși sunt mai puțin frecvente, printre simptomele hiperplaziei de endometru se mai numără balonarea, durerile de spate, precum și senzația de presiune în zona pelvină. Aceste simptome pot varia în funcție de severitatea hiperplaziei, dar și de prezența altor afecțiuni asociate.
Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste simptome, este recomandat să consulți un medic ginecolog, astfel încât să beneficiezi de investigațiile necesare stabilirii diagnosticului și, dacă este cazul, de un tratament corespunzător. Ignorarea simptomelor poate duce la agravarea afecțiunii și la riscuri crescute pentru starea ta generală de sănătatea.

Cum se stabilește diagnosticul de hipertrofie endometrială

Diagnosticarea hiperplaziei endometriale se bazează pe o evaluare detaliată a simptomelor și pe efectuarea unor teste imagistice și de laborator.

Anamneza

Anamneza reprezintă primul pas în stabilirea diagnosticului, când medicul ginecolog îți va pune câteva întrebări cu privire la istoricul medical și simptomele pe care le prezinți. Este important să-i furnizezi medicului informații detaliate despre ciclurile tale menstruale, intensitatea și durata sângerărilor, precum și orice alte simptome prezente în timpul sau în afara menstruației.

Ai nevoie de o consultație la medicul ginecolog, însă te temi de modul în care va decurge aceasta? Citește articolul despre consultul ginecologic și află când este recomandată vizitarea medicului ginecolog și ce se întâmplă în timpul consultației.

Ecografia transvaginală

Ecografia transvaginală este o metodă non-invazivă de imagistică, ce permite vizualizarea detaliată a endometrului și a altor structuri interne ale aparatului reproducător. Aceasta ajută la măsurarea grosimii endometrului și la depistarea eventualelor anomalii. În cazul hiperplaziei endometriale, ecografia poate revela o îngroșare anormală a mucoasei uterine.

Biopsia endometrială

Biopsia endometrială este o procedură importantă pentru confirmarea diagnosticului de hiperplazie endometrială. Medicul va recolta o mostră de țesut endometrial, care va fi trimisă la laborator pentru analiză microscopică. Biopsia ajută la determinarea tipului de hiperplazie (cu sau fără atipii) și la evaluarea riscului de evoluție către cancer endometrial. Cu toate acestea, un astfel de diagnostic poate fi confirmat doar în baza rezultatului unui examen anatomo-patologic.

Histeroscopia

Histeroscopia este o procedură minim invazivă, care îi permite medicului să vizualizeze direct interiorul uterului, folosind un instrument numit histeroscop. Aceasta poate fi utilizată pentru a examina mai atent endometrul și pentru a preleva probe de țesut suplimentare, dacă este necesar. Histeroscopia este deosebit de utilă în cazul în care ecografia nu oferă suficiente informații pentru un diagnostic clar.

Testele hormonale

Analizele de sânge pot fi utile pentru evaluarea nivelurilor hormonale, în special ale estrogenului și ale progesteronului. Dezechilibrele hormonale pot confirma suspiciunea de hiperplazie endometrială și pot influența planul de tratament.

Analize suplimentare

În funcție de situația fiecărei paciente în parte, medicul poate recomanda și alte teste, precum RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (tomografie computerizată), pentru a obține imagini mai detaliate ale uterului îngroșat și ale organelor adiacente, în special, pentru a exclude alte patologii posibile, dacă exista o astfel de suspiciune.

Posibile complicații ale hiperplaziei endometriale

Atunci când rămâne netratată sau este tratată necorespunzător, hiperplazia endometrială poate conduce la complicații serioase, care afectează starea generală de sănătate, dar și calitatea vieții. Este important să cunoști aceste riscuri, pentru a lua măsuri de prevenție și pentru a trata eficient afecțiunea. Iată câteva dintre principalele complicații asociate cu hiperplazia endometrială:

  • anemie - din cauza sângerărilor abundente și prelungite, hiperplazia endometrială poate conduce la anemie. Printre simptomele anemiei se numără oboseala, starea de slăbiciune, paloarea și dificultățile de respirație. Anemia este o tulburare ce trebuie tratată prompt, pentru a preveni complicațiile pe termen lung;
  • infertilitatea - în cazul femeilor aflate la vârsta fertilă, hiperplazia endometrială poate afecta fertilitatea. Dezechilibrele hormonale și modificările structurale ale endometrului pot împiedica implantarea corectă a embrionului sau pot contribui la pierderi de sarcină;
  • cancerul endometrial - una dintre cele mai grave complicații ale hiperplaziei endometriale, în special ale formelor cu atipii, este riscul crescut de a dezvolta cancer uterin (cancer de endometru). Hiperplazia cu atipii are un potențial semnificativ de a evolua către cancer, motiv pentru care monitorizarea atentă și tratamentul corespunzător sunt vitale;
  • alte complicații - în cazuri rare, hiperplazia endometrială poate provoca alte probleme de sănătate, precum polipii endometriali sau hiperplazia endometrială recurentă, chiar și după tratament.


Infertilitatea este clasificată drept o boală, ocupând unul dintre locurile fruntașe, la nivel mondial, în topul dizabilităților. Află ce este infertilitatea, care sunt categoriile de persoane afectate cel mai frecvent, dar și care sunt opțiunile terapeutice existente și programează-te la o consultație.

Hiperplazia endometrială - metode de tratament și prevenție

Tratamentul hiperplaziei endometriale variază în funcție de tipul și severitatea afecțiunii, precum și de planurile tale cu privire la o eventuală sarcină pe viitor. Scopul principal al tratamentului este de a reduce îngroșarea endometrului, de a preveni proliferarea celulelor maligne și de a ameliora simptomele.

Tratament hormonal

Tratamentul hormonal este frecvent utilizat pentru a echilibra nivelurile de estrogen și progesteron, ceea ce poate ajuta la reducerea îngroșării endometrului. Dintre opțiunile disponibile, amintim următoarele abordări terapeutice:

  • progesteron oral sau injectabil - progesteronul poate fi administrat pe cale orală sau injectabilă, pentru a contracara efectele estrogenului asupra endometrului;
  • dispozitive intrauterine (DIU) cu progestin - dispozitivele care eliberează progestin (forma sintetică a progesteronului) pot fi eficiente în reducerea hiperplaziei endometriale și în controlul sângerărilor anormale;
  • terapie combinată estrogen-progesteron - în cazul femeilor aflate la menopauză, care urmează terapie de substituție hormonală, administrarea de progesteron poate preveni hiperplazia endometrială. Prezența unui endometru îngroșat la menopauză necesită investigații amănunțite, așadar, nu ezita să te adresezi medicului tău dacă te confrunți cu simptome specifice.


Tratament chirurgical

În cazurile severe sau atunci când tratamentul hormonal se dovedește a fi ineficient, poate fi necesară intervenția pe cale chirurgicală:

  • chiuretajul uterin biopsic - chiuretajul pentru endometrul îngroșat este o procedură care presupune îndepărtarea chirurgicală a stratului îngroșat al endometrului și care poate fi folosită atât pentru diagnosticare, cât și în scop terapeutic;
  • ablația endometrială - este o procedură minim invazivă, care distruge celulele mucoasei uterine, pentru a reduce sângerările anormale. Ablația endometrială este recomandată femeilor care nu mai doresc să aibă copii;
  • histerectomia - intervenția chirurgicală de extirpare a uterului este considerată ultima opțiune, rezervată cazurilor în care alte tratamente nu au avut succes sau în cazul în care există un risc crescut de cancer. Această opțiune elimină complet riscul de hiperplazie de endometru și cancer endometrial, dar și posibilitatea de a concepe o sarcină în viitor.


pastile


Monitorizarea regulată

Pentru femeile cu risc crescut de hiperplazie endometrială, monitorizarea regulată este deosebit de importantă. În primul rând, vizitele regulate la medicul ginecolog și efectuarea investigațiilor medicale specifice pot ajuta la depistarea precoce a modificărilor celulare de la nivelul endometrului.
În cazul femeilor care au primit diagnosticul de hiperplazie endometrială, poate fi necesară efectuarea de biopsii periodice, pentru a monitoriza modul în care organismul răspunde la tratament și pentru a identifica eventualele celule precanceroase.

Metode de prevenție

Prevenirea hiperplaziei endometriale se concentrează pe gestionarea factorilor de risc și pe menținerea unui echilibru hormonal sănătos. De exemplu, la femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice, tratamentul pentru această afecțiune poate include administrarea de contraceptive orale, pentru a regla ciclurile menstruale și pentru a preveni îngroșarea endometrului. În aceeași notă, pentru femeile aflate la menopauză, terapia combinată cu estrogen și progesteron poate preveni hiperplazia endometrială.

În prezent, în multe cazuri, hiperplazia endometrială se poate vindeca. Abordarea terapeutică a hiperplaziei de endometru poate presupune o asociere de tratamente hormonale, intervenții chirurgicale, dar și metode care pot preveni dezvoltarea acestei afecțiuni. Colaborează îndeaproape cu medicul tău ginecolog, pentru a monitoriza evoluția țesuturilor de la nivelul sistemului reproducător și a preveni, deopotrivă, complicațiile. Dacă te confrunți cu simptome îngrijorătoare, nu ezita să soliciți asistență medicală.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock


Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Prof. Dr. Gheorghe Peltecu
Medic primar obstetrică-ginecologie
Profesor universitar
Doctor în științe medicale

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu

Data publicării: 03-06-2024
Data modificării: 03-06-2024

Articole medicale